Șase

Pe ”șase” îl resimt deja, și nu știu cum va fi mai târziu, ca pe un dor de ”cinci”, de ”patru”, de ”trei” și de ”doi”, pe ”unu” îl văd într-o altă lume, de la ”zero” începe povestea, iar numerele negative n-au existat niciodată. ȘASE capitole de carte citite în fiecare seară, în loc de povești, șase rezervoare de pupici pe fiecare mână, pe obraji, pe frunte și pe năsuc înainte de orice plecare. CINCI gormiți neobosiți, în pat, sub pat, în geanta mea, în cutia cu cafea și în ghiveciul de flori. PATRU mâini intinse spre tine, pentru tine, cu tine, mereu. TREI inimi care și-au sincronizat, în timp, bătăile. DOUĂ pălmuțe cuprinzându-mi obrajii, noaptea, în somn. UN basm, O întâmplare, O minune, UN copil. Cifra ”1” este prolifică. ZERO. Aici a început lumea. La mulți ani, D!